Anonim sau nu
Într-una din zilele de săptămâna trecută, mama și tata au stat până după 12 noaptea ca să citească toate articolele de pe e-Leova, un blog ”pașnic” care abordează teme mai calde (zic eu). Mă bucur că n-au ajuns încă aici, e mai bine pentru ei să știe că m-am lăsat mai demult de fumat, cu toate că tata s-a împăcat cu ideea că am lepădat țigara odată cu el.
De când am penetrat online-ul pun sub semnul întrebării forma în care ar fi cel mai bine să mă plimb printre bițișori: să rămân un necunoscut cu un pseudonim sau să spulber aerul de taină și să apar cu numele moștenit de la părinți. După cum vezi, până la urmă am ales varianta II. În ambele cazuri există atât avantaje, cât și dezavantaje, pe care încerc în continuare, foarte pe scurt, să le propun spre dezbatere.
Blogurile anonime aduc mai mult a jurnale personale, în care autoarele (de cele mai multe ori) își blesteamă norocul în dragoste sau se confesează cititorilor în legătură cu unde s-a pornit în dimineața asta după ce a mâncat un ou fiert cu pastă cumpărată din supermarketul x de unde și-a luat și loțiunea tonică cu care s-a șters înaite de aplica crema în fața oglinzii din dormitor, unde aerul de primăvară a ținut-o în pat mai mult ca de obicei … , ați înțeles. Anonimatul este o soluție și pentru cei mai răi din fire la care le curg bale când îi fac de cacao pe alții, știind că personal n-o pot primi peste bot. Cred că mulți preferă anonimatul pentru că nu vor să fie judecați pentru cine sunt, ci pentru ce vor să pară; asta fac ei de fapt, nasc un personaj care are să le fie și scut și spadă. Avantajul: scrii ce și despre ce vrei – cum vrei. Dezavantaj: nu ești palpabil și riști să dezamăgești când îți scoți masca.
Lucrurile se pot încurca (sau nu) și în cazul în care apari cu numele propriu; citesem de curând că angajatorii, mai nou, obișnuiesc să îți creeze un profil după ce îți analizează conturile de pe rețelele sociale și/sau îți citesc blogul. E foarte bine să ai grijă la ceea ce scrii, atâta timp cât vrei să creezi o impresie bună, iar dacă știi că mori fără să bagi niște înjurături în post sau ții să scrii prostii (câteodată face bine), ia în calcul anonimatul. Cele mai multe bloguri pe care le citesc au o persoană cu un nume real în spate, fapt care îmi inspiră credibilitate; știu ce vârstă au, deci știu cum să primesc ideile. Avantaj: scrii ce și despre ce vrei, pe propria răspundere și în limitele bunului simț. Dezavantaj: dacă scrii prostii, riști cu propria persoană să primești o etichetă proastă.
M-aș bucura foarte mult dacă ai răspunde la una din următoarele întrbări (în funcție de situația în care ești).
Dacă ți-ai face mâine un blog, ai prefera să-ți faci publică identitatea? De ce?
Dacă ai un blog, cum și de ce te-ai hotărât să/să nu îți indici numele?



9 March 2010
Eu am blog şi mi-am făcut public doar prenumele, restul chiar cred că nu contează, pînă la urmă poţi inventa şi numele şi vîrsta că pînă la urmă nimeni nu te poate depista… Dar nu-mi indic şi numele din simplu motiv că te simţi mai liber atunci cînd scrii, nu că acest lucru mă absolvă de responsabilitatea pentru toate cîte scriu, căci chiar şi-n anonimat e important să ştii că scrii şi eşti citit iar mesajul tău poate schimba multe în viaţa unui om… căci suntem ceea ce bem, mai precis ceea ce citim… Poate pe viitor, mai ales că totul a pornit într-o încercare… să văd de reuşesc, poate îmi dezvălui identitatea, că chiar nu mi-i frică şi nimic din ce scriu, sau mai bine spus sub tot ce scriu subsemnez cu încredere, căci e o responsabilitate să scrii…
19 March 2010
Luind in consideratie faptul ca nu am blog, am sa incerc sa raspund la prima intrebare.
, poate totusi cineva ma ajuta
. Uite deschid frumusel blogosfera.md si ma uit prin listele de bloguri, care mai de care : Blogul lui Ionel, Blogul lui Tudorel,Blogul lui Eugen, Blogul lui Vasilica…..si pe urma iar alt Blog a altui Vasilica, Ionica Si cind te mai gindesti cite persoane cu acelasi prenume si avind un blog intitulat doar cu prenumele sau apoi te pune putin pe ginduri
.
Da, as prefera sa imi fac publica identitatea fiindca consider ca ar trebui sa vorbesti, sa discuti si iti expui parerea ,sa dezbati o anumita problema – fara masti si pseudonime.
… Mai toata seara am rascolit unele bloguri, din mai multe motive dintre care si curiozitatea, insomnia intr-o oarecare masura. Am deschis in jur de vreo 10, dintre care:
- 3 cu nume pseudonim sau porecla (Ce-i drept astea mi-au atras atentia la unele titluri. Am citit citeva articole, comentarii si m-a scos din sarite limbajul vulgar, fara nici o limita a bunului simt. Remarca!!! Unul din acestea inca a ajuns sa fie premiat…trist.Cel putin in viziunea mea, cred ca acest tip de blog, ar fi ca un joc pt titular, care, are mai multa adrenalina daca sta mai in umbra.
- 5 cu afisarea doar a prenumelui
Eu aceasta de exemplu nu pot intelege
- 2 cu afisarea atit a numelui cit si a prenumelui.
Aceasta cel putin pe mine, intr-o oarecare masura ma intriga, cu toate ca nu poti fi sigur de faptul daca persoana data inca si-a scris cu adevarat numele si prenumele corect (sa nu fie si aici o masca ). In viziunea mea, persoana care si-a publicat numele e persoana care isi respecta numele, gindeste la rece, raspunde cu imaginea pentru cuvintele sale, fiind responsabila si constienta de asta! Simplu, nu se teme! Spune ce are pe suflet din prisma atit a prenumelui cit si a numelui. Si seful daca va dori va accepta, nu- nu!
p.s. sa-mi fie scuzare daca am facut unele greseli.